O firmă în România: când are sens și ce costă în 2026

Discuția vine din două direcții.

Prima: un client cu firmă în Moldova începe să câștige clienți europeni, comenzile se fac mai mari, iar apoi cineva de partea cealaltă pune o întrebare la care nu are un răspuns bun — aveți o entitate în UE?

A doua vine de la oameni care încă nu au înregistrat nimic. Au un plan serios, clienții pe care îi vizează sunt în Europa și întreabă direct de unde ar trebui să pornească: din Chișinău, din București sau din amândouă.

Până acum răspunsul nostru sincer era că întrebăm și revenim. De astăzi se schimbă. Am încheiat un parteneriat cu o casă de incorporare din București și putem pune clienții în legătură directă cu oameni care înființează firme românești zi de zi.

Articolul acesta separă motivele reale de cele care au încetat să fie adevărate, și pune pe masă ce costă efectiv un SRL în 2026.

Motive care nu mai sunt valabile

Cea mai mare parte din ce se spune despre „acces la piața europeană” descrie o situație de acum câțiva ani. Patru lucruri pe care le ai deja, fără firmă în România:

Taxele vamale. Republica Moldova are cu Uniunea Europeană o Zonă de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător. Majoritatea mărfurilor moldovenești intră în UE fără taxe vamale (Comisia Europeană).

Formalitățile de tranzit. Din 1 noiembrie 2025 Moldova este parte la Convenția privind regimul de tranzit comun și la Convenția privind simplificarea formalităților în comerțul cu mărfuri și folosește NCTS, același sistem electronic ca statele membre, Turcia, Serbia, Regatul Unit sau Ucraina (Comisia Europeană).

Plățile în euro. Din 6 octombrie 2025 Moldova este operațională în SEPA. Transferurile în euro se decontează în aceleași condiții ca în interiorul Uniunii (Comisia Europeană).

Marca europeană. Orice persoană sau companie poate deține o marcă a Uniunii Europene, indiferent de unde este. Solicitanții fără sediu în SEE au nevoie de un reprezentant profesional în procedurile în fața Oficiului, nu de o firmă în UE (EUIPO).

Dacă cineva îți vinde un SRL românesc pentru unul dintre motivele de mai sus, îți vinde ceva ce ai deja.

Ce adaugă cu adevărat o firmă în România

Ce rămâne ține de un singur lucru: să fii stabilit într-un stat membru, nu să comercializezi cu el. Aici diferența este reală.

• Cod de TVA valid în VIES. Clienții tăi business din Europa aplică taxarea inversă și merg mai departe. Departamentele lor de contabilitate încetează să pună întrebări, iar tu încetezi să fii furnizorul care are nevoie de explicații.
• Statutul de contraparte din UE. Procesatoare de plăți, marketplace-uri, platforme fintech și o parte din departamentele de achiziții corporative cer o entitate stabilită în Uniune înainte să te onboardeze. SEPA nu rezolvă asta — este o cerință de formă juridică, nu de plăți.
• Achiziții publice. Multe licitații europene și naționale sunt limitate la entități stabilite într-un stat membru sau le punctează preferențial.
• Fonduri europene. Fondurile structurale, programele naționale finanțate din bugetul UE și finanțările de cercetare cer o entitate în interiorul Uniunii.
• Mărfuri care circulă în interiorul UE. Între state membre nu există import și export: fără vămuire, fără declarație de origine, fără comisionar. Contează dacă depozitezi sau expediezi efectiv din interiorul Uniunii; dacă produci în Moldova și livrezi de acolo, tranzitul rămâne tranzit.
• O piață internă de aproape 19 milioane de oameni, în aceeași limbă, cu un bazin serios de ingineri și specialiști IT.
• Familiaritate. Departamentele de achiziții, investitorii și casele de avocatură din Europa știu deja cum se contractează cu un SRL românesc. Nimeni nu trebuie convins că e o contraparte normală.

Dacă încă nu ai nicio firmă

Nu ai nevoie de o companie existentă ca să pornești în România și nu ai nevoie de un partener local. Poți fi asociat unic și administrator, fără cetățenie UE și fără rezidență.

Întrebarea utilă nu este care jurisdicție sună mai bine, ci unde îți sunt clienții și oamenii.

Dacă vinzi servicii sau software către companii din UE, iar echipa e mică și distribuită, entitatea românească poate fi chiar prima. Codul de TVA european îți scoate din drum o discuție pe care o vei purta oricum, la fiecare client.

Dacă echipa, costurile și livrarea sunt în Moldova, de obicei începi aici și adaugi România atunci când un client cere efectiv un furnizor stabilit în UE — nu înainte. O firmă românească deschisă „ca să fie” costă contabilitate, raportări și un salariat, în fiecare lună în care nu produce nimic.

Dacă activitatea e IT, calculează întâi IT Park: regimul de 7% schimbă serios aritmetica, iar calculatorul o face cu cifrele tale.

Ce presupune un SRL românesc în 2026

Merită știut înainte de decizie, nu după.

Capitalul social. Legea 239/2025, în vigoare din 18 decembrie 2025, cere minimum 500 de lei la înființare. Al doilea prag prinde lumea mai târziu: la o cifră de afaceri netă peste 400.000 de lei, capitalul trebuie majorat la cel puțin 5.000 de lei, până la finalul exercițiului financiar următor celui în care s-a depășit pragul (Portal Legislativ).

Înregistrarea. Firmele se înscriu la ONRC. Registratorul soluționează cererea în termen de o zi lucrătoare de la depunere; dacă dosarul e incomplet, primești un termen de maximum 15 zile calendaristice pentru completare (Legea 265/2022). Realist, tot ciclul — rezervare de denumire, redactare, documente justificative — durează între trei și zece zile lucrătoare.

Impozitul de microîntreprindere. Din 2026 există o cotă unică de 1% din venituri, indiferent de codul CAEN. Plafonul a coborât la 100.000 de euro, adică 509.850 de lei la cursul de 5,0985 din 31 decembrie 2025. Firma trebuie să aibă cel puțin un salariat cu normă întreagă, iar un asociat care deține peste 25% nu poate avea mai multe microîntreprinderi. Activitățile bancare, de asigurări și piață de capital, jocurile de noroc și extracția de petrol și gaze rămân în afara regimului. Impozitul se declară și se plătește trimestrial (ANAF).

Peste plafon. Treci la impozit pe profit de 16% începând cu trimestrul în care ai depășit cele 100.000 de euro. Nu este o schimbare de la anul următor, ci din trimestrul respectiv.

Scoaterea banilor. Dividendele se impozitează cu 16% pentru distribuirile făcute începând cu 1 ianuarie 2026, în urcare de la 10% (Legea 141/2025). Pentru un asociat rezident fiscal în Republica Moldova, convenția dintre cele două state limitează impozitul la 10% din suma brută, dacă prezinți firmei plătitoare certificatul de rezidență fiscală (ANAF). Contribuția de sănătate de 10% îi privește pe rezidenții fiscali români al căror venit din dividende și alte surse atinge 6 salarii minime brute, adică 24.300 de lei în 2026.

TVA. Cota standard este 21%, cu o cotă redusă de 11% pentru o listă definită. Înregistrarea devine obligatorie peste 395.000 de lei cifră de afaceri.

Raportarea. Facturile B2B trec prin RO e-Factura, iar declarația informativă SAF-T (D406) este obligatorie inclusiv pentru contribuabilii mici din 1 ianuarie 2025 (ANAF). Practic, ai nevoie de contabilitate lunară competentă din prima lună, nu de la primul client.

Proprietatea și șederea. Nu trebuie să fii cetățean UE sau rezident în România ca să deții părțile sociale și să fii administrator. Dar deținerea unei firme nu îți dă drept de ședere sau de muncă în România — aceea este o procedură de imigrare separată, cu praguri proprii de investiție și de locuri de muncă.

Cum funcționează recomandarea

Nu înregistrăm firme în România și nu ne prefacem că o facem. Ce facem este să te punem în legătură cu o casă din București care înființează companii românești de suficient timp cât să ducă și dosarele incomode, nu doar pe cele simple.

Ne spui ce vrei să deschizi și cam pentru ce. Te punem în fața oamenilor potriviți. Ei preiau înregistrarea de acolo, iar noi rămânem disponibili pentru partea moldovenească a ce construiești.

Nu le publicăm numele aici. Este o decizie luată intenționat. Recomandarea este una personală și preferăm să o facem ca lumea, nu să o transformăm într-o listă.

Spune-ne ce construiești

Ai deja o firmă în Moldova și Europa a început să întrebe unde ești stabilit? Sau ești la început și încerci să alegi de unde pornești? Ambele sunt discuții pe care le purtăm des.

Scrie-ne ce vinzi, cine cumpără și de unde, iar noi îți spunem dacă o entitate românească merită costul în cazul tău. Uneori răspunsul este că nu merită, și îl spunem.

Pentru partea moldovenească, pagina de servicii corporative acoperă ce ne ocupăm noi. Iar dacă vii din direcția opusă — investitor român care se uită la Moldova — am scris despre asta aici.