Cât costă o companie în Moldova față de România, Polonia și țările baltice

Cea mai frecventă întrebare pe care o primim de la un antreprenor care se uită la Moldova sună cam așa: care e cota de impozit?

Răspunsul onest e „depinde” — 12% pe profit, sau 4% pe încasări dacă rămâi sub pragul de TVA, și alegerea dintre ele ține de marja ta. Dar de obicei omul reține 12%, îl notează undeva lângă 16% pentru România și 19% pentru Polonia, și cu asta se încheie discuția despre bani.

Problema e că, pentru o firmă mică de servicii, cota de impozit pe profit e aproape cea mai puțin importantă cifră din tot calculul. Se aplică pe profit, adică pe ce rămâne la sfârșit, și doar dacă rămâne ceva. Salariile se plătesc în fiecare lună, indiferent.

Și hai să spunem de la început și partea care nu ne convine: Moldova nu este țara cu cele mai mici impozite din regiune. România taxează cifra de afaceri cu 1% în regimul de microîntreprindere, pentru venituri sub 100.000 de euro pe an (PwC). Estonia nu impozitează profitul deloc cât timp îl ții în firmă (PwC), iar Letonia funcționează la fel (PwC). Trei regimuri care bat cei 12% ai noștri fără discuție.

Cu toate astea, pentru majoritatea firmelor care ajung la noi, Moldova iese mai ieftin. Motivul e în altă parte.

Un angajat costă aici în jur de 5,71 euro pe oră, cost total pentru angajator. Aceleași ore costă 13,6 euro în România, 16,3 în Letonia, 17,8 în Lituania, 19,1 în Polonia și 21,1 în Estonia (Eurostat, lc_lci_lev, date 2025).

Cifrele Eurostat sunt publicate. A noastră nu — Eurostat acoperă doar statele membre, așa că am reconstruit-o: salariul mediu brut de 15.987,1 lei din trimestrul I 2026 (BNS), plus contribuția de 24% a angajatorului (PwC), împărțit la 173,8 ore pe lună (40 de ore pe săptămână, maximul din art. 95 alin. 2 Codul muncii, citat de Inspectoratul de Stat al Muncii), convertit la cursul BNM din 16.08.2026. Tratează cifra ca ordin de mărime, nu ca dată statistică oficială.

Diferența dintre cote se măsoară în puncte procentuale. Diferența dintre costurile cu oamenii se măsoară în multipli.

Impozite în Moldova, România, Polonia și țările baltice

Țara	Impozit pe profit	Firme mici	TVA	Dividende	Contribuții angajator	Salariu mediu brut
Moldova	12%	4% pe venit, IMM fără TVA	20%	6%	24%	~800 € (T1 2026)
România	16%	1% pe cifra de afaceri, sub 100.000 €	21%	16%	2,25%	~1.824 € (iunie 2026)
Ucraina	18%	5% pe venit, grupa 3	20%	5%	22%	~601 € (mai 2026)
Estonia	0% reinvestit / 22% distribuit	abrogat din 2025	24%	inclus în cotă	33,8%	2.135 € (T1 2026)
Letonia	0% reinvestit / 20% la distribuire	15% + 6%, doar acționari persoane fizice	21%	20% nominal, ~25% efectiv	23,59%	1.831 € (T1 2026)
Lituania	17%	7%; 0% doar primii doi ani	21%	15%	1,77%	neverificat
Polonia	19%	9% pentru „mic contribuabil”	23%	19%	20,48%	~2.220 € (T1 2026)

Câteva lucruri fără de care tabelul de mai sus induce în eroare.

Letonia are 20% pe hârtie, dar cota se aplică unei baze majorate: suma distribuită se împarte la 0,8. La 100 de euro scoși din firmă, baza devine 125 și impozitul 25. Efectiv sunt 25%, nu 20.

Lituania are 0% pentru firme mici doar în primele două perioade fiscale. Pe urmă e 7%. Iar salariul mediu lituanian lipsește de tot din tabel, pentru că biroul de statistică de acolo a blocat fiecare încercare de a-l accesa automat, și nu publicăm cifre pe care nu le putem lega la o sursă deschisă. Costul orar Eurostat de 17,8 euro îi ține locul mai jos.

România are 2,25% contribuție asiguratorie pentru muncă, singura sarcină a angajatorului în condiții normale. Cotele de 4% și 8% apar doar în condiții deosebite și speciale.

Salariile nu vin toate din aceeași lună — România (iunie) și Ucraina (mai) sunt valori lunare, restul medii trimestriale. Conversiile: lei moldovenești și grivne la cursurile BNM și NBU din 16.08.2026, lei românești și zloți la cursurile BCE din 14.08.2026.

De ce contribuțiile angajatorului induc în eroare

Uită-te la coloana cu contribuțiile angajatorului. România 2,25%, Lituania 1,77%, Moldova 24%. Citit direct, iese că un angajat costă de zece ori mai puțin la București decât la Chișinău.

Nu costă. România și Lituania au mutat contribuțiile pe angajat — 35% în România, 19,5% în Lituania, față de 9% în Moldova. Suma pe care o suportă cineva e cam aceeași; s-a schimbat cine o trece în contabilitate.

La un brut de 2.000 de euro pe lună, iată cum arată:

Țara	Cost lunar, angajator	Net în mână, angajat	Cât primește angajatul față de Moldova
Moldova	2.480 €	1.601 €	—
România	2.045 €	1.170 €	−431 € pe lună
Ucraina	2.440 €	1.540 €	−61 € pe lună
Estonia	2.676 €	1.535 €	−66 € pe lună
Letonia	2.472 €	1.334 €	−267 € pe lună
Lituania	2.035 €	1.288 €	−313 € pe lună
Polonia	2.410 €	1.360 €	−241 € pe lună

România chiar e cea mai ieftină, la brut identic. Doar că brut identic nu înseamnă și ofertă identică: angajatul român pleacă acasă cu 1.170 de euro acolo unde moldoveanul pleacă cu 1.601. Cu 27% mai puțin, la exact același cost pentru firmă.

Iar oamenii nu își aleg jobul după brut. Se uită la ce le intră pe card.

Așa că întrebarea corectă e cât te costă să dai același net:

Țara	Brut necesar pentru 1.601 € net	Cost lunar, angajator	Cu cât e mai scump decât Moldova	Pe an, la 5 oameni
Moldova	2.000 €	2.480 €	—	—
Lituania	2.487 €	2.531 €	+51 €	3.060 €
Ucraina	2.080 €	2.538 €	+58 €	3.480 €
Estonia	2.087 €	2.792 €	+312 €	18.720 €
România	2.738 €	2.799 €	+319 €	19.140 €
Polonia	2.355 €	2.837 €	+357 €	21.420 €
Letonia	2.402 €	2.969 €	+489 €	29.340 €

România trece de pe primul loc pe penultimul. Avantajul acela de 2,25% dispare complet în momentul în care trebuie să compensezi angajatul pentru cei 35% pe care îi plătește el — și te costă în plus 19.140 de euro pe an la o echipă de cinci, pentru ca oamenii să primească exact același salariu în mână.

Calculul de mai sus ignoră deducerile personale, tranșele progresive și plafoanele de contribuții. E o comparație cap la cap, nu un stat de plată. Ordinea nu se schimbă din cauza simplificărilor; cifra exactă, da.

Cât costă o echipă de 5 oameni: Moldova vs România și Polonia

Nimeni nu angajează la brut identic în șapte țări. Angajezi la piața locală. Deci: cinci oameni, salariul mediu al fiecărei țări, douăsprezece luni.

Țara	Brut mediu	Brut anual, 5 persoane	Contribuții	Total pe an	Cât economisești ținând echipa în Moldova
Ucraina	601 €	36.060 €	7.933 €	43.993 €	Ucraina e mai ieftină cu 15.527 € pe an
Moldova	800 €	48.000 €	11.520 €	59.520 €	—
România	1.824 €	109.470 €	2.463 €	111.933 €	52.413 € pe an
Letonia	1.831 €	109.860 €	25.916 €	135.776 €	76.256 € pe an
Polonia	2.220 €	133.224 €	27.284 €	160.508 €	100.988 € pe an
Estonia	2.135 €	128.100 €	43.298 €	171.398 €	111.878 € pe an

Aceleași cinci posturi, aceeași muncă. O echipă ținută la Chișinău în loc de București îți lasă în cont 52.413 de euro pe an. Față de Varșovia, peste 100.000. Față de Tallinn, 111.878 — adică Estonia costă de aproape trei ori mai mult decât Moldova pentru exact aceiași cinci oameni.

Pe cinci ani, fără să crești echipa deloc, diferența față de România trece de un sfert de milion de euro.

Pentru Lituania n-avem un salariu verificat, deci n-o punem în tabel. Costul orar Eurostat o plasează între Letonia și Polonia, ceea ce e destul cât să știi unde ar cădea rândul.

Merită observat că ierarhia din tabelul ăsta e identică cu cea a costurilor orare Eurostat. Două metode complet diferite, aceeași ordine — ceea ce înseamnă că nu e un artefact al modului în care am făcut noi calculul.

Lucrăm la un calculator care rulează aritmetica asta pe salariile și numărul tău de oameni. Îl legăm de aici când e gata. Până atunci formula e simplă: brut × 12 × număr de angajați × (1 + cota angajatorului).

Dacă cifrele de mai sus se apropie de situația ta, partea de înființare e mai scurtă decât te aștepți: un SRL se înregistrează în trei zile lucrătoare, iar noi pregătim actele, depunem dosarul și îți deschidem și contul bancar. Pașii, actele necesare și costurile sunt detaliate în ghidul de înregistrare a unui SRL în Moldova.

Regimuri fiscale în Moldova: 12%, 4% și IT Park 7%

Regimul standard e 12% pe profit. Am scris pe larg despre toate obligațiile fiscale ale unei firme moldovenești în ghidul de taxe și impozite pe 2026; aici mă rezum la ce contează pentru comparația de mai sus. Pentru firmele micro, mici și mijlocii există și o amânare care contează dacă reinvestești: impozitul pe profitul din 2023–2026 se amână cât timp nu distribui dividende, și se plătește la distribuire. Condiții — maximum 249 de angajați și fie cifră de afaceri, fie active sub 100 de milioane de lei. Din 2026, firmele de comerț cu peste 49 de angajați și peste 50 de milioane cifră de afaceri sau active ies din schemă (Ministerul Finanțelor). E o amânare, nu o scutire, și ce se întâmplă după 2026 nu s-a stabilit încă public.

Există și un al doilea regim, de 4%, pe care mulți îl aud primul și îl aleg fără să facă socoteala. Cei 4% se aplică pe „venitul agregat determinat în scopuri contabile” (PwC) — adică pe încasări, nu pe profit. Condiția de bază e să nu fii înregistrat ca plătitor de TVA, iar cum înregistrarea devine obligatorie peste 1,7 milioane de lei cifră de afaceri, din 1 martie 2026, regimul e în practică plafonat pe acolo, undeva la 85.000 de euro pe an. Mai există și o regulă de care se împiedică lumea: dacă un asociat deține peste 25% în mai mult de trei astfel de firme, cel puțin una dintre ele trebuie să treacă pe 12%.

Care iese mai ieftin depinde exclusiv de marja ta. 4% din încasări egalează 12% din profit exact atunci când profitul e o treime din încasări. Sub marja de 33%, plătești mai puțin pe regimul standard; peste, pe cel de 4%. La o cifră de afaceri de un milion și jumătate de lei:

Marja	Profit	Impozit la 12%	Impozit la 4%	Cât economisești și pe care regim
15%	225.000 lei	27.000 lei	60.000 lei	33.000 lei pe regimul standard
33%	495.000 lei	59.400 lei	60.000 lei	600 lei — practic egale
55%	825.000 lei	99.000 lei	60.000 lei	39.000 lei pe regimul de 4%

Ce răstoarnă calculul e amânarea de mai sus. Dacă ești IMM, nu distribui dividende și reinvestești, impozitul pe profit se amână — deci 12% dintr-un profit nedistribuit înseamnă zero de plătit acum, în timp ce 4% pe încasări se plătește oricum, profit sau nu. Pentru o firmă care crește și își lasă banii înăuntru, regimul standard e aproape întotdeauna răspunsul. Dacă interacțiunea celor două regimuri contează în cazul tău concret, verificăm punctual — nu e un lucru pe care să-l tratezi din articol.

Regula practică pe care o dăm de obicei: dacă ai marjă mare, cheltuieli puține și scoți banii din firmă an de an, uită-te serios la 4%. Dacă ai salarii, ai marjă subțire sau reinvestești, stai pe 12%. Și indiferent ce alegi, dividendele se impozitează cu 6% la distribuire (PwC).

IT Park e 7% din venitul din vânzări, un singur impozit care înlocuiește impozitul pe profit, pe salarii, contribuțiile sociale și medicale și o serie de taxe locale. Se plătește maximul dintre 7% din venit și un prag minim pe angajat — 5.220 de lei lunar în 2026, adică 30% din salariul mediu prognozat (PwC, Moldova IT Park). Am scris pe larg despre eligibilitate în ghidul IT Park.

Parcurile industriale sunt subiectul unde se fac cele mai multe confuzii, pentru că suna a facilitate fiscală și nu este. Ce primești acolo ține de teren și de infrastructură — preț normativ sub piață la terenul cumpărat, chirie redusă la terenul de stat, racordare la utilitățile parcului. Nu primești o cotă de impozit mai mică. Dacă produci ceva și ai nevoie de hale și de utilități trase, contează; dacă te uitai după o scutire, nu e acolo.

Zonele economice libere, singurul instrument cu adevărat fiscal pentru producție, sunt în schimb închise pentru cine vine acum. Rezidenții înregistrați până la 31 decembrie 2023 își păstrează dreptul de a produce, de a sorta și de a face comerț extern în regim preferențial până în 2034. Cine se înregistrează începând cu 1 ianuarie 2024 se poate ocupa doar de comerț cu ridicata și de servicii auxiliare — producția nu mai e pe listă (PwC). Pe scurt, un producător străin care se uită la Moldova în 2026 nu are la dispoziție un regim fiscal special pentru producție. Dacă cineva îți vinde altceva, cere-i articolul de lege.

Unde pierde Moldova

Preferăm să spunem asta înainte de semnătură, nu după.

O firmă moldovenească nu e stabilită în Uniunea Europeană. Mărfurile care pleacă spre UE rămân import și trec o frontieră vamală, cu documentele și timpul aferente. Acordul de liber schimb scoate taxele vamale pentru majoritatea produselor și tranzitul comun a simplificat mult formalitățile, dar frontiera e tot acolo. Dacă vinzi produse fizice în UE și logistica ta depinde de livrări dese, o entitate într-un stat membru îți economisește mai mult decât îți economisește salariul de aici. Contextul comercial l-am detaliat aici.

Partea de înregistrare și de cont bancar are pașii ei, pe care i-am descris separat, în ghidul pentru fondatori străini și în ghidul de cont bancar. Merită citite înainte să-ți faci calendarul, pentru că de acolo vin de obicei întârzierile.

Deschizi o companie în Moldova: de unde începi

Moldova funcționează bine acolo unde oamenii sunt costul principal și produsul trece granița prin cablu, nu prin camion: servicii, software, R&D, design, suport, contabilitate, orice echipă care lucrează de aici și vinde în altă parte. Acolo diferența de 52.000 de euro pe an față de România chiar se vede în cont.

Deschiderea propriu-zisă nu e partea complicată. Un SRL se înregistrează în trei zile lucrătoare de la depunerea dosarului complet, iar noi ne ocupăm de tot lanțul: alegerea formei juridice, redactarea actelor de constituire, codurile CAEM, adresa juridică, depunerea la Agenția Servicii Publice și deschiderea contului bancar. Pentru fondatorii străini pregătim și partea de IDNP și procură, ca să nu descoperi la mijlocul procesului că lipsește un document.

Dacă activitatea ta e de IT, software sau R&D, verificăm dacă te califici pentru IT Park și facem noi aderarea — acolo cei 7% înlocuiesc și impozitul pe salarii, și contribuțiile, ceea ce schimbă complet calculul de mai sus.

După înregistrare rămânem pe contabilitate și pe partea de personal: salarizare, contracte, declarații lunare. Practic, tot ce ține de costul pe care l-am comparat în articolul ăsta.

Spune-ne trei lucruri — ce face afacerea, câți oameni angajezi și unde sunt clienții — și îți dăm o cifră pentru situația ta, nu o medie. Toate serviciile, cu prețuri, pe pagina de servicii corporative.

---

Toate cotele și salariile din acest articol au fost verificate la sursele primare legate în text, la această dată. Cotele de impozitare se schimbă, uneori la mijlocul anului. Cifra de 5,71 euro pe oră pentru Moldova este derivată de noi din date verificate, nu publicată de o autoritate statistică, și este marcată ca atare peste tot unde apare.

Articolul are caracter informativ și nu ține loc de consultanță fiscală sau juridică. Înainte de o decizie de înființare sau relocare, verifică cifrele cu un consultant din jurisdicția care te privește.